Endometrioza

ENDOMETRIOZA

 

Endometrioza este o boala progresivă, de multe ori debilitantă, care afectează aproximativ 10%-15% dintre femei în timpul anilor de reproducere. În România, una din 10 femei suferă de endometrioză, iar dintre femeile infertile, cel puțin 30% au endometrioză.

 

Cum se manifestă endometrioza și care sunt cauzele ei?

Endometrioza a fost descrisă în literatura medicală cu mai mult de 300 de ani în urmă și de atunci a fost recunoscută ca o boală cronică, la femei, dureroasă, și, adesea, progresivă.

Cauzele endometriozei sunt necunoscute. Ca mecanism, boala presupune o multiplicarea aberantă a celulelor endometrului care migrează în afara uterului. Endometrul este țesutul care căptușește uterul și care în timpul menstruației sângerează; în cazul acestei afecțiuni, leziunile endometriale capătă același comportament la nivelul tuturor zonelor în care au migrat.

Cel mai des, celulele migrează în regiunea pelvină, însă uneori implanturile ajung să infiltreze și în zone mai profunde, formând noduli endometriozici care provoacă aderențe cu organele din apropiere.

 

Simptomele endometriozei

Simptomele comune ale femeilor diagnosticate cu endometrioză sunt:

  • durere  înainte și în timpul menstruației (similar cu crampe menstruale chinuitoare);
  • dureri și tulburări intestinale;
  • dureri cronice pelvine;
  • durere în timpul sau după actul sexual;
  • mișcările intestinale sau urinare dureroase în timpul perioadelor menstruale;

 

Clasificarea endometriozei

În funcție de numărul leziunilor de endometrioză și întinderea aderențelor și țesutului cicatricial există mai multe stadii:

  • endometrioză minimă (Stadiul 1);
  • endometrioză ușoară (Stadiul 2);
  • endometrioză moderată (Stadiul 3);
  • endometrioză severă (Stadiul 4);

 

Diagnosticul endometriozei

Deși endometrioza reprezintă o afecțiune des întâlnită,  ea nu este foarte cunoscută. Acesta este motivul pentru care 2 din 3 femei cu această boală sunt diagnosticate greșit sau tardiv.

Din păcate, în diagnosticul endometriozei nu există un algoritm standard acceptat, în unanimitate, de aceea alegerea modalităților imagistice pentru suspiciunea diagnosticului de endometrioză se face în funcție de:

  • istoricul pacientei
  • examenul clinic
  • simptomatologie
  • tratamentul efectuat
  • răspunsul la tratament.

Analiza acestor factori poate sugera prezența și localizarea implantelor endometriozice. Identificarea corectă a simptomelor poate duce la identificarea investigației imagistice adecvate în funcție de zona afectată de boală.

O altă abordare, cu un grad de acuratețe mai înalt, este laparoscopia, prin care medicul poate vizualiza și certifica prezența leziunilor endometriale precum și zonele în care a invadat.

De asemenea, o altă metodă de diagnostic imagistic este investigația RM de pelvis cu protocol de endometrioză, o metodă non invazivă ce oferă medicului informații exacte și îl ajută în evaluarea pre și post operatorie.

Întârzierea diagnosticului, pe de altă parte, contribuie la morbiditatea asociată cu endometrioza.

Alte teste de diagnostic (testele opționale efectuate înainte de laparoscopie pentru a exclude alte cauze):

  • testele de sange (CA125)
  • ecografie
  • imagistica prin rezonantă magnetică (IRM)

 

Tratamentul endometriozei

Endometrioza poate fi tratată medicamentos, cu scopul ameliorării simptomelor sau chirurgical, cu scopul exciziei leziunilor endometriale, cu rezultate pe termen lung.

 

Tratamentul medicamentos în managementul endometriozei

În mod evident, tratamentul medicamentos antiinflamator nu vindecă boala, ci urmărește numai ameliorarea durerilor pelvine. În ceea ce privește terapia hormonală supresivă, aceasta nu are un răspuns favorabil în stadii precum cel profund infiltrativ, în acest caz endometrioza având indicație exclusiv chirurgicală.

 

Tratamentul chirurgical al endometriozei

Tratamentul chirurgical reprezintă singura soluție pentru tratarea endometriozei, în special în stadiile avansate. În plus, în majoritatea cazurilor diagnosticate cu infertilitate cauzată de endometrioză, tratamentul chirurgical reușește să redea funcția fertilă a pacientei.

Tratamentul chirurgical are ca principal obiectiv excizia leziunilor endometriozice profund infiltrative, a chisturilor endometriozice și a focarelor diseminate intra-abdominal, desfacerea aderențelor și repoziționarea organelor afectate și repermeabilizarea trompelor uterine. În acest fel, este asigurată o ameliorare semnificativă a simptomelor pe termen lung precum și reactivarea mecanismului de fertilitate, acolo unde este cazul.

Pentru că este o formă de chirurgie extinsă, în care se operează asupra mai multor organe, conduita chirurgicală a endometriozei necesită o înțelegere amplă a patologiei de către medicul sau echipa care se ocupă de caz.

 

Chirurgia robotică, tratamentul state-of-the-art al endometriozei

Progresul tehnologic al instrumentarului chirurgical a adus beneficii majore în tratamentul endometriozei. Chirurgia robotică reprezintă o formă avansată de chirurgie minim având ca principal beneficiu pentru pacient diminuarea traumei chirurgicale, prin efectuarea unor incizii de mici dimensiuni.

Chirurgia robotică reprezintă astăzi cea mai inovatoare metodă de tratament al endometriozei, cu rezultate imbatabile. Prof. Dr. Elvira Brătilă, medic primar Obstetrică și Ginecologie, este primul chirurg ginecolog care a realizat intervenții chirurgicale cu platforma robotică da Vinci.

Beneficiile pacientului în urma intervenției chirurgicale robotice sunt net superioare față de chirurgia clasică Printre acestea, amintim:

  • durerea postoperatorie scăzută
  • minimizarea riscurilor de hemoragie post-intervenție chirurgicală
  • timp de recuperare mai scurt
  • lipsa traumei produse asupra peretelui abdominal
  • rata scăzută de complicații
  • timp de spitalizare redus
  • recuperare postoperatorie rapidă
  • reintegrarea rapidă în activitatea socială.

Alte beneficii ale chirurgiei robotice sunt reprezentate de:

  • abilitate sporită a chirurgului de a efectua disecții dificile (abord și vizibilitate superioară pentru separarea țesuturilor)
  • rată scăzută a complicațiilor intraoperatorii
  • risc scăzut de utilizarea de transfuzii sanguine
  • rată scăzută de convertire la intervenție chirurgicală clasică (prin incizie mare la nivelul peretelui abdominal).

Chirurgia minim-invazivă s-a impus ca „standard de aur” în tratamentul bolii. Cea mai nouă abordare, chirurgia robotică, este posibilă astăzi în România cu ajutorul platformei Da Vinci Xi, în centre cu experiență, precum Endomedicare Academy.

Spre deosebire de toate formele de chirurgie pelvică, pe cale clasică, vaginală, apoi laparoscopică, această nouă tehnologie-robotică redă cel mai bine conceptul minim invaziv, venind în sprijinul medicului pentru a îmbunătăți rezultatele chirurgicale.

Spre deosebire de chirurgia deschisă unde chirurgul are acces numai digital, în cadrul chirurgiei robotice camera 3D are acces în zone profunde din pelvis, conferind chirurgului o bună vizibilitate și o mare libertate de mișcare.