CAND DRUMUL E SCRIS IN STELE. OMUL DIN SPATELE HALATULUI ALB

Cand drumul e scris in stele. Omul din spatele halatului alb

O intalnire speciala intre jurnalistul Ioana Brusten, Radio Bucuresti FM si Prof. Dr. Elvira Bratila

Atunci cand mergem la medic ne adresam profesionistului, de la care asteptam raspunsuri, solutii, rezolvari. Dar in spatele acestei armuri albe profesionistul este si el om, are si el asteptarile sale, problemele sale, sperantele sale, durerile sale. Este si el om, omul din spatele halatului alb.

Ioana Brusten: Oamenii din jurul Dvs. spun ca vorbiti despre meseria Dvs. ca despre o menire. Cum ati ajuns sa va alegeti aceasta meserie?

Prof. Dr. Elvira Bratila: Dragostea vine in timp. De medicina m-am indragostit ca de un om…in timp. Inca din studentie medicina iti cere tot timpul din lume. Am ales drumul acesta cam la finalul clasei a 11a. As fi vrut sa fac fizica atomica. Am invatat apoi o vreme pentru ASE. Parca nu imi gaseam rostul. Viata este compusa dintr-o mare de intrebari. Nu realizezi initial, dar privind retroactiv ajungi sa intelegi ca Dumnezeu iti pune in cale intalniri cu oameni care te pot conduce pe drumul tau. Pentru mine o fosta calugarita a fost acest om, omul care mi-a insuflat incet-incet dorinta de a da la medicina. Stiam ca trebuie sa fac ceva sa ajut oamenii. Ea mi-a spus pe loc: medicina. Asa inceput sa infloreasca in mine “samburele”. Ea s-a imbolnavit, o vreme am avut grija de ea. Am vazut ca imi place sa ma dedic oamenilor. Asa am inceput sa ma pregatesc pentru medicina.

Dupa ce am intrat la facultate, timpul parca a zburat. Din anul III am avut ocazia sa fac semiologie la Coltea, o scoala foarte buna. Imi amintesc de Prof. Brukner, un om deosebit care stia sa iti trezeasca interesul, apoi Dr. Isacov.  Am inceput sa prind gustul profesiei. La rezidentiat stiam ca vreau sa optez pentru o specialitate chirurgicala. M-am dus hotarata sa fac chirurgie pediatrica. Colegii mai mari nu m-au incurajat. Pe ultima suta, am ales obstetrica-ginecologie, pe care am invatat-o extrem de usor. Parca totul “venea din mine”. Dupa specializare,  m-am rugat sa ajung intr-un loc unde am sansa sa invat de la oameni care sa ma calauzeasca. Am apreciat mereu profesorii care dezvolta echipe si ii ajuta pe oamenii din jur sa isi urmeze calea. Uitandu-ma in urma am avut sansa sa ma intalnesc cu oamenii potriviti. Se spune ca recunostinta este memoria ininii. Le sunt profund recunoscatoare tuturor.

Ioana Brusten: Dna Prof. Elvira Bratila, sunteti primul chirurg care a operat robotic in domeniul Dvs. Este grea povara “primului”?

Prof. Dr. Elvira Bratila: Din 2006 mi-am dorit sa fac robotica. Nu era inca momentul. Ma duceam la congresele de chirurgie minim invaziva si vedeam ca robotica incepe sa capete teren. In momentul in care am inceput sa lucrez cu robotul da Vinci, parca ma aflam acolo de cand lumea. A fost necesar un timp, a trebuit sa invat sa manipulez robotul. Este o medicina a viitorului. Sper ca in timp sa fie mai accesibila, ca orice tehnologie noua, este normal sa fie mai scumpa la inceput.

Ioana Brusten: Ati fost medicul care a fondat Endomedicare Academy, prima academie de endometrioza in Romania, un concept care nu exista. Ati vrut sa formati o echipa multidisciplinara, care sa se ocupe de endometrioza, o problema spinoasa a femeilor, prin prisma implicatiilor, invalidanta pentru multe dintre ele. De unde a pornit aceasta idee?

Prof. Dr. Elvira Bratila: Endometrioza este o boala ce se manifesta prin durere cronica, este greu de diagnosticat in stadiile incipiente, dar si in stadia avansate. Exista o tergiversare a diagnosticului, astfel incat boala evolueaza si pacietele ajung in stadii grave. Durerea sa fie cvasicontinua. Este o boala ce impacteaza femeia si emotional, pentru ca nu-i usor sa te doara continuu.

Am fondat initial Societatea Est Europeana de Endometrioza si Infertilitate, alaturi de Prof. Vladareanu si de Prof. Monica Carstoiu, societate extrem de activa, organizatoare de manifestari, congrese si demersuri profesionale de sustinere a acestei cauze.  Vocea societatii s-a facut auzita, iar noi am incercat sa transmitem comunitatii profesionale ca endometrioza nu inseamna numai chist endometriozic, ci multiple leziuni in pelvis in abdomen. Boala recidiveaza, dar este greu de spus cat este recidiva, versus cat sunt chisturi “lasate pe loc”. Endometrioza este o patologie de teritoriu, extensive, se intinde in abdomen, vezica, uretere. Ne trebuie o echipa multidisciplinara si multi “ochi antrenati”.  Este o chirurgie complicata, trebuie sa avem grija ca lucrurile sa nu se complice daca survin complicatii, pentru medic, dar mai ales pentru pacient.

Salut faptul ca odata ce am infiintat aceasta entitate-Endomedicare Academy-am trezit interesul echipelor din tara, care ne-au urmat exemplu si s-au coalizat in centre similare.

De asemenea, Societatea Romana de Obstetrica Ginecologie a revizuit ghidurile si din August 2019 avem noul ghid diagnostic si de tratament al endometriozei. Ce trebuie sa intelegem este ca atunci cand ne confruntam cu paciente in situatii complicate, a trimite pacienta catre un medic care s-a specializat in acest domeniul nu este “o rusine”, ci un gest de maxima responsabilitate.

Ioana Brusten: Sunteti profesor si mentor pentru noua generatie. Mai sunt tinerii de astazi la fel de interesati de medicina, la fel de entuziasti?

Prof. Dr. Elvira Bratila: Eu cred in lucrul bine facut. Stiu ca nu sunt o persoana “comoda”, din contra, poate par foarte stricta. Daca facem un lucru, acel lucru trebuie bine facut. Ce ai inceput, trebuie bine dus la capat. Fiecare lucru iti va folosi candva. Am facut la un moment dat un Masterat in Biofizica. Fetita mea ma intreba: “Mami, tu ai terminat liceul? Daca da, de ce mai inveti?”. Fiecare pas facut a insemnat o caramida pusa in fiecare zi, mai pui una si asa se construieste in fiecare zi. In acesta meserie, procesul de invatare este continuu. Oamenii se cern in diverse stadii, in facultate, apoi in rezidentiat, cand devii specialist. Ca sa ascensionezi iti trebuie munca, experienta si un talent, ceva sa vina din tine. Si cel mai banal lucru vine numai cand pui suflet, lasi acolo o parte din tine. Ca profesor, consider ca atitudinea fata de student nu trebuie sa fie dura. Cei care simt ca pot face lucruri, se aduna in jurul tau, se coalizeaza. Am lasat oamenii sa vina singuri catre mine. Oamenii se aleg intre ei. Au castigat ce-I care au vrut si care au acceptat provocare. In medicina nu iti pui problema ca-I noapte sau zi.

Ioana Brusten: Sa vrei sa inveti, sa vrei sa faci lucruri pentru oameni, sa pui caramida pentru caramida in fiecare zi. Cum se echilibreaza balanta pentru omul-medic. Cum va incarcati bateriile?

Prof. Dr. Elvira Bratila: Bateriile se incarca de la sine, prin ceea ce fac. Fac lucrurile cu placere si cu suflet. Prin tot ce fac am incercat sa nu las lucrurile sa imi urateasca sufletul. Iubesc omul si tot ce inseamna el. Il respect si imi respect meseria. Am inteles in timp ca principiul se translateaza si in stilul chirurgical, in gesturi, in atitudine. Cand respecti tesutul, te respecta si el. Cea mai mica tractiune in plus nu inseamna cea mai buna alegere. Gesturile blande inseamna pentru paciente recuperare mai buna.

Putinul timp liber il dedic pasiunii cultivarii plantelor. Inca din scoala aveam un mic laborator, cunosteam toate familiile plantelor. Cand merg in lume studies flora si fauna. Imi place lumea marina. Imi place sa colectionez scoici. Ma fascineaza minunatia naturii.

Ioana Brusten: “Iata cea mai buna reteta de perpetuum mobile.”

Prof. Dr. Elvira Bratila: Scanteia vine de undeva de dincolo de tine. Urmeaza-ti visul. Cu siguranta Dumnezeu va pune lucrurile si oamenii potriviti in calea ta. Urmeaza acel ceva ce vine din tine si te face unic. Nu lasa orgoliul sa iti urateasca sufletul! Nu suntem zei. Suntem doar oameni trimisi sa facem bine altor oameni.

Organismul uman are resurse nebanuite de functionare, de supravietuire, atunci cand faci lucrurile cu suflet. Nu stim cu certitudine daca exista predestinare, dar cu siguranta exista oameni care pot schimba drumurile altor oameni, cu pasiune, cu munca, cu talent si rabdare, cu gesturi blande pentru oamenii care le sunt sens si ratiune de a face bine. In rest…”e scris in stele”.

Un interviu cu suflet acordat Dnei. Ioana Brusten, in exlusivitate pentru Bucuresti FM.