DUREREA CRONICĂ PELVINĂ-EVENIMENT ȘTIINȚIC REPER DEDICAT CLINICIENILOR

Durerea cronică pelvină-eveniment științic reper dedicat clinicienilor

Pe 19-20 Aprilie 2019, la București, s-a desfăsurat prima conferință cu tema “Durerea cronică pelvină”, eveniment științic reper dedicat clinicienilor.


De la primele lucrări legate de istoricul și etiopatogenia bolii, la modalități de evaluare și diagnostic, de multe ori incert, al durerii cronice pelvine, Dna. Prof. Dr. Elvira Brătilă-coordonator al acestui eveniment științific-reper-a subliniat importanța abordării terapeutice multidisciplinare, într-o cooperare permanentă a specialiștilor, sub coordonarea unui medic ginecolog cu expertiză în durerea cronică pelvină, care să cunoască anatomia și fiziologia nervilor pelvici și mecanismele psihosomatice ale durerii.

Istoricul de multe ori incert al durerii cronice pelvine determină originea ei mutifactorială.
Pentru a descoperi cauza, trebuie să înțelegi ce a provocat durerea, medicul trebuie sa realizeze complet anamneza pacientului, istoricul simptomelor, localizarea, factorii declanșatori și factorii care o agravează.
Terapia durerii cronice este foarte complexă. Fiind vorba despre o suferință cronică, terapia de primă intenție a durerii cronice pelvine este tratamentul medicamentos, cu analgezice. Pentru că acești pacienți iau frecvent analgezice, aceasta nu este o soluție pe termen lung, pentru că medicamentele administrate permanent, nu își mai arată eficiența.

Endometrioza este una dintre afecțiunile care pot determina durere cronică pelvină.
Deși i se spune peste tot în lume “epidemia tăcută”, endometrioza are multiple forme de exprimare. Se exprimă uneori zgomotos, prin durere cronică pelvină ce necesită suport analgezic permanent, afectând universul de viață al femeii, efectele la nivel fizic și psihic invalidând-o pe toate planurile, personal, familial și social.

În cadrul congresului au fost dezbătute modalitățile de evaluare a pacientelor cu durere cronică pelvină, mecanismele fizice ale apariției durerii, dar și mecanismele psihosomatice, pornind de la ipoteza “memoriei durerii”.
Uneori durerea cronică apare ca o formă subtilă de expresie a unor cauze care transced experiența individuală, fiind legate de traume mai vechi, de întâlnirea cu sinele, de relația cu familia, de relația de cuplu sau de alte relații interumane ce pot marca experiența și universul pacientului, transferându-se prin mecanisme psihosomatice în corpul fizic, provocându-i durere.

Mai mult decât în alte patologii, medicul trebuie să aibă o perspectivă holistică asupra fenomenului durerii cronice pelvine. Este importantă cunoașterea anatomiei, dar dacă vorbim de chirurgia bolii contează foarte mult îndemânarea chirurgului. Există căi terapeutice personalizate, care fac diferența atât în ce privește diagnosticarea corectă, cât și în managementul și chirurgia bolii.